Of, ce tevatură până să mă hotărăsc ce să fac! Broșa asta inițial trebuia să fie un colier. Lucrând, m-am răzgândit și am zis: gata, îl fac pandantiv.Până la urmă a ieșit broșă!:) Una frumoasă, zic eu (doar e a mea, trebuie s-o laud, nu?).
De multe ori sunt cuprinsă de îndoială: ce pot eu să ofer nou acestei lumi magice a bijuteriilor, ce pot să creez și n-a mai fost creat deja de cineva cu o imaginație mai bogată decât a mea? Pentru ce continuu să adun din ce în ce mai multe materiale al căror cost depășește de multe ori bugetul meu micșorat de criza asta ingrată? Și dintr-o dată realizez ce mă determină să nu renunț: nu cred să existe (pentru mine cel puțin) satisfacție mai mare decât aceea de a vedea cum se materializează o simplă idee, cum capătă formă, se îmbogățește și devine o mică minune căreia i-am împrumutat o părticică din sufletul meu...
Asta sunt eu: o obsedată de perfecțiune, care iubește absolut tot ce crează și nu crează decât ce ar putea purta și iubi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu